Aromoterapia

Scris de **Simona** Joi Mar 22, 2012 9:49 am

Aromoterapia este ramura terapeuticii de inspiratie naturistã, mai precis fitoterapeuticã, ce urmãreste ameliorarea sau vindecarea diverselor boli, pe calea aromelor si a parfumurilor, respectiv pe calea unor produsi volatili si odoranti, extrasi din plante aromatice, produsi care se prezintã sub forma unor esente naturale sau a unor uleiuri volatile.
Practica mumificãrii este mai veche decat civilizatia egipteanã, ea fiind cunoscutã încã din vremea aramei si cum folosirea efectelor conservante ale esentelor volatile si aromatice era indispensabilã în aceste practici, devine evident faptul cã aromoterapia este extrem de veche.
Primele studii cu adevãrat stiintifice, privind actiunea terapeuticã a unor uleiuri esentiale, extrase din diferite plante aromatice, se datoreazã lui J. Miguel si dateazã din anul 1894.
Toti medicii si toate gospodinele care folosesc la gãtit sau în scopuri terapeutice ceapa, usturoiul, cimbrul precum si alte condimente practicã, fãrã sã-si dea seama, fito si mai ales aromoterapia.

Uleiurile volatile

Prima mentionare scrisa despre ierburi dateaza de acum aproximativ 3.000 de ani, in China. De atunci ierburile si retetele pe baza de ierburi au aparut in scrierile din Grecia antica, Roma antica si Egiptul antic. Aceasta relativ uitata ramura a artelor curative a cunoscut o mai mare popularitate o data cu renasterea medicinei alternative. Timp de multi ani, medicina traditionala a evitat folosirea remediilor naturale pe baza de plante in favoarea medicamentelor.
In prezent, multi cercetatori din domeniul medical constienti de proprietatile lor curative le accepta si le folosesc in paralel cu metodele conventionale de tratament.
Fiecare ulei are sfera sa de aplicare, chiar daca exista si efecte comune: unele uleiuri au efecte calmante, altele - tonifiante, o alta categorie creste pofta de mincare, iar altele trezesc dorinta sexuala.
Astfel, vanilia si ginsengul chinezesc cresc sexualitatea femeilor, iar aromele de levantica si menta ajuta la inlaturarea stresului. Aromele multor plante cunoscute de noi drept mirodenii cresc pofta de mincare (uleiul de scortisoara, ghimbir, semintele de ardei si cuisoarele). Actiunea lor terapeutica nu se limiteaza la asta. Sint putini cei care stiu ca aroma uleiului de scortisoara sau busuiocul va ajuta sa scapati de raceala si gripa. Aroma de busuioc este folosita in tratarea tulburarilor digestive, impotriva stresului, depresiei si insomniei. Uleiul de marar ajuta in cazuri de cistita, greata, tulburari digestive, boli de piele. Uleiul de ghimbir este un mijloc tonifiant care se foloseste in crampele intestinale si dereglarile digestive. Lamiia stimuleaza sistemul limfatic.
Multe uleiuri sint folosite ca antiseptice, cum ar fi de exemplu uleiul de trandafir, eucalipt, levantica. Unele uleiuri eterice au un spectru destul de larg de actiuni terapeutice. Astfel, aroma de levantica este calmanta, se foloseste pentru inlaturarea stresului, ajuta in cazurile de migrena si insomnie, actioneaza ca antiseptic. Menta este folosita impotriva racelii, impotriva mincarimilor, este un foarte bun mijloc expectorant, improspateaza respiratia si glasul, contribuie la digestie, ajuta in starile febrile si in cazurile de greturi, inlatura oboseala si durerea de cap, migrena, tensiunea nervoasa si stresul, durerile musculare, durerile provocate de luxatii, ajuta in cazurile de reumatism si lumbago.
Uleiul de trandafir se foloseste in bolile sistemului reproductiv si ca mijloc antiinflamator, in acelasi timp acesta tonificind si pielea. Rozmarinul fortifica sistemul nervos central, imbunatateste circulatia singelui, are o actiune vitalizanta asupra pielii si a parului, se foloseste in cazurile de artrita si reumatism. Iar uleiul volatil din arborele de ceai are un efect antibacteriologic, stimuleaza sistemul imunitar, se foloseste pentru inhalatiile impotriva tusei si bolilor de piept. Muscata normalizeaza echilibrul hormonal si intareste sistemul imunitar. Eucaliptul este folositor in bronsite. In cazul batailor de inima si al unei respiratii foarte agitate, de asemenea pentru inlaturarea stresului se foloseste ginsengul chinezesc. Uleiul de musetel elimina durerile menstruale, ajuta in cazurile de colici la copii si in cazurile de procese inflamatoare interne.
O actiune antibacteriologica puternica are si uleiul din arborele de ceai. Herpesul in faza incipienta trebuie uns cu ulei de lamiie. Uleiurile pot fi folosite atit separat, cit si combinate. Exista retete speciale de aromoterapie care amintesc retetele de fitoterapie, unde se folosesc citeva picaturi din trei-patru uleiuri in proportii bine determinate pentru tratarea unor boli concrete. In cazul aromoterapiei trebuie luata in consideratie tolerabilitatea individuala la una sau alta dintre arome. De aceea, ca si orice alt preparat terapeutic, aromele sau combinatiile dintre ele trebuie recomandate de medic. Aromoterapia este contraindicata pentru femeile insarcinate, pentru cei suferinzi de epilepsie, reactii alergice, intolerabilitate individuala.
In cazul unei tensiuni ridicate nu trebuie folosite uleiurile volatile de rozmarin, salvie, cimbrisor. Pielea poate fi iritata de uleiul de busuioc, de frunzele de ardei, fenicul, de uleiul de lamiie, de semintele de ardei sau de cuisoare, de menta sau de arbore de ceai. Aromele nu sint indicate a fi folosite o perioada indelungata de timp. Trebuie sa mai aveti in vedere un lucru: uleiurile volatile neutralizeaza actiunea homeopatiei.

Aromoterapia impotriva stresului

Pe ce se bazeaza actiunea aromoterapiei? Centrii mirosului la om se gasesc in partea creierului care raspunde pentru sfera emotionala. De aceea toate mirosurile au o oarecare conotatie emotionala, ele trezesc senzatii placute sau neplacute. In natura nu exista un miros la care sa fim indiferenti. Acesta este si principiul de baza al aromoterapiei. Este cunoscut faptul ca adesea cauza unei boli este stresul cronic, totul isi are originea in sfera emotionala. In timpul aromoterapiei nu trebuie sa lasati stresul sa se transforme intr-o boala.
Aromoterapia poate fi folosita cu succes si in boli de natura cardiovasculara, respiratorie, digestiva, endocrina, alaturi de alte metode de tratament. Trebuie ca in timpul tratamentului sa se actioneze nu numai asupra organului bolnav, ci si in sfera emotionala. Aromoterapia nu numai ca echilibreaza starea emotionala, ci scade si tensiunea nervoasa, armonizeaza activitatea si elimina inhibitia sistemului nervos central. Exista cazuri in care aromoterapia constituie unica metoda de tratament? Atita timp cit nu exista schimbari drastice in organism, ci numai tulburari in reglarea functiilor lui, se poate folosi cu succes numai aromoterapia. De exemplu, in cazurile de insomnie provocata de oboseala de foarte mare ajutor va sint uleiurile din melisa, menta, lamiie, salvie si levantica.
Migrena provocata de schimbarile vremii se trateaza cu ulei de busuioc, musetel, eucalipt, levantica. In cazurile de hipertensiune se foloseste melisa. Datorita proprietatilor terapeutice unice, uleiurile volatile au o actiune binefacatoare asupra pielii, circulatiei sangvine, muschilor si articulatiilor. Aromoterapia este o portita de scapare pentru cei care nu tolereaza unele medicamente. Foarte bine este primita aromoterapia de catre copiii de virsta scolara. Prescolarilor insa aromoterapia le este interzisa.

Cum folosim uleiurile volatile

Cea mai simpla metoda de folosire este sa deschideti flaconul cu ulei si sa mirositi. Puteti pune putin ulei pe un tampon de vata umezit in prealabil sau puteti picura citeva picaturi de ulei pe perna (mirosul va rezista foarte mult). Uleiul poate fi adaugat in candela sau poate fi pulverizat prin camera. Pentru aceasta se pun intr-un pulverizator citeva picaturi de ulei si se adauga apa. Se poate folosi un medalion aromat - un mic vas de ceramica in care ati pus citeva picaturi de ulei se pune la git pe post de bijuterie. In cazurile de raceala sau boli de piele, in cazul in care aveti probleme ale cailor respiratorii sau dureri de cap sint recomandate inhalatiile (intr-un vas cu apa fierbinte se adauga citeva picaturi de ulei).
Uleiurile volatile se folosesc si pentru a face gargara. Pentru a pregati solutia pentru gargara dizolvati intr-o lingura de spirt doua-patru picaturi de ulei, dupa care adaugati totul intr-un pahar cu apa calduta. Medicii spun ca si uzul extern al uleiurilor volatile se incadreaza tot in aromoterapie. Inainte de a folosi extern un ulei sau altul trebuie sa faceti un test al pielii, pentru a vedea care este reactia organismului la acel ulei: picurati ulei la incheietura cotului si observati care este reactia in zece ore.
La metodele de uz extern trebuie adaugate baile, masajele, frectiile si compresele. Uleiul se adauga in baie (sase-opt picaturi la 200 de litri de apa), iar apa trebuie sa fie calduta. Aceasta baie trebuie sa dureze intre 5 si 30 de minute. Dupa baie nu va clatiti pina a doua zi. Cu uleiuri se fac si masaje si frectionari in durerile musculare, dureri ale articulatiilor. Pentru acest masaj se adauga una-cinci picaturi de ulei volatil intr-o lingura de ulei vegetal (de masline). Pentru frectionari ca baza se foloseste alcoolul sanitar amestecat cu ulei volatil. Compresele se fac in felul urmator: trei-cinci picaturi de ulei volatil se pun pe o pinza umezita cu putina apa si se aplica pe locul afectat de boala.